Stau si scriu versuri, ma apuca plansu' din 5 in 5 minute, mi'e dor de el... Mi'e dor de ce a fost cand l'am vazut prima data.. Neinteles, firav si totusi atat de subtil... Ploaia ma face sa'mi aduc aminte de toate clipele petrecute cu prietenii mei in vara asta, melancolia ma acapareaza si mai mult. Damn it.. Nu pot sa cred ca a trecut asa repede.
Imi petrec timpul in fata unui laptop scriind un text banal, cand poate totul nu e chiar asa de simplu si ma pierd la fiecare cuvant care incerc sa-l scriu... Oare va fi o zi in care ploaia se va hotari sa se opreasca, iar eu am sa te vad din nou?.. Oare am sa gasesc cuvintele sa'mi descriu durerea ce fierbe ca veninul inauntrul meu?
Genial<3
RăspundețiȘtergereScris din inima ..
Nu am cuvinte ;;)
Bafta in continuare^
Aw:x
RăspundețiȘtergereCe dragut;;)
Imi place ceea ce ai scris;)
Maine..:-"
Like,like,like:))
HUG mamiiii>:D<