Vand casa!!

Vand casa! Da,da asa cum auzi! Imi vand casa.E situata intr-o zona favorabila,aproape de centru. Langa gara,stii unde, de atatea ori am primit zambetele si saruturile tale suave. Din balcon,poti vedea biserica,de unde noi schitam mereu nunta noastra ce parea a fi perfecta...Si are trei dormitoare,cu paturi mici unde am facut dragoste pana la epuizare. Desigur,cearsafurile au ramas curate. Nu ti-as fi suportat mirosul,mirosul pielii tale,ideea de atingere lina, a contactului corpurilor noastre, al saruturilor, atata timp. Nimeni nu l-ar suporta daca ar sti ce a fost si ar intra aici. Camerele au impregnate un iz de durere,mai ales dormitorul principal,dar daca lasi ferestrele deschise vei observa cum se risipeste. Da-i timp sa se cicatrizeze, sa ii revina culorile ce candva erau in idea ta, esenta noastra. Si casei ii e dor de tine.  Are o sufragerie foarte mare,ca dragostea ce efemera astazi, era parte din noi. Biblioteca e aproape noua.  Poti sa-i golesti toate rafturile,eu nu sunt in stare. Sunt pline de greseli,imagini, amintiri, placere, dorinta, disper si amar. Toate ale mele cu tine. Nu le-am aruncat pentru ca nu au loc intr-un singur cos destul de incapator pentru toate. Inchiriaza camionul cu destin in trecut,platesc eu cheltuielile. El ar fi indestul sa pastreze ceea ce de eu consider ca ar trebui sa ma despart. Ahh,ia si trandafirii ofiliti, din vaza mea preferata de cristal corai. Mirosul patrunzator al relatiei noastre se reflecteaza in ele,si ma zdruncina ametitor. Au parcurs cu noi tot drumul,au zambit,au plans, au tremurat la placerea noastra distinsa,au fost martore la acele scene ce pareau a fi eterne stinse in setea dorintei de o zi. Acum ca teatrul pe care ne jucam noi rolul perfect a doi indragostiti  s-a daramat, ele au ales sa se stinga in prezenta mea, sa-si curme viata intr-o biata vaza, in briza, pe terasa..Nu e sinistru? Arunca-le! Nu te doare?Cum poti trai? Arunca-le!!!  Am si o bucatarie, ca de altfel in toate casele. Frigiderul este gol. Noi tot timpul ne gaseam foamea in iubire si setea in saruturi,iti aduci aminte? De asta e aproape nou,cred ca e singurul lucru material si vechi care a supravetuit relatiei noastre. Crezi ca e o dovada de iubire? Pacat ca rodul nostru era din minciuni si amagiri. El e din fier, nu simte.  Cand vrei sa intri in bucatarie, o sa gasesti multimea aceea de post-it-uri  colorate, lipite pe mobila unde pastram paharele de bautura fina. Ne permiteam sa ne jucam cu sampania din cand in cand. Dadea gust trupurilor noastre. Nu le arunca! Impacheteaza-le si trimite-le intr-o lume unde persoanele nu termina ceea ce incep. Nu fug si se ascund de sentimente! Nu arunca totul intr-un abis chinuitor de remuscari! Sunt promisiuni care intr-o zi trebuia sa le implinim. Promisiuni care credeam ca niciodata nu vor fi asa de greu de definit . Amagiri dulci si incerte, surasuri colorate schitate de tine. Cat de dragalase puteau fi acele minciuni ce umpleau pana si tacamurile cu care intr-o zi ai incercat sa ma ucizi. Sa ma faci a ta. Baile nu sunt deloc speciale. Si in cada am facut dragoste,inca mai miroase a mar verde. Ignora! Nimeni nu poate simti asta, decat cea care a stiut sa pastreze o parte din tine aici!.Apa e buna, pentru ca tot ce a fost in casa noastra, a luat cu ea. Iti va permite sa te recreezi si momentelor noi le va da savoare. Clipele innecate intr’o zi in lacrimi si gemetele de placerea cu care puteam sa’ti gust infatisarea sunt aruncate pe faianta. Poti sa o cureti, cu ce te-ar ajuta stropurile de pasiune ce dau viata?  De asta e asa mare, imi plac baile spatioase, unde puteam sa plang linisitita si sa ma uit in oglinda fara sa ma impiedic de mobile, sa ma analizez cu bune si cu rele. Si intr-un sfarsit, chiar daca ar fi trebuit sa fie primul,holul de la intrare. Acelasi hol in care te asteptam zile in sir sa vii acasa. Speranta era mereu felul principal in care credeam si cu care ma hraneam.Era tot ce-mi ramanea de la tine, cand ma trezeam si nu te gaseam langa mine. Telefonul inca mai functioneaza,nu l-am deconectat. Speram sa  gresesti numarul si sa ma suni pe mine. Asa ca,daca suna cineva raspunde-i calm si dulce cum obisnuiam eu sa o fac,si daca te intreaba de mine,chiar daca a trecut o eternitate,spune-i ca inca nu te-am uitat. Ahh,vizorul e aproape rupt,nu il folosi. A vazut prea multe lucruri. A trait o data cu mine noptile in zadar in care priveam in gol catre spiritual inchipuit de dupa usa. Nu ar putea face parte dintr-o alta relatie,nu ar mai suporta...

 Niciodata nu o sa ma mai introc aici,nu pot, promit! O sa vorbim noi despre pret,si o sa imi povestesti cum iti mai merge... De fapt stii ce? Mai bine pastreaza tu cheia!Casa e de acum a ta. Ai grija de ea ,te rog. Nu o lasa pe mana oricui. Nici macar oriunde vrei tu. S-ar putea sa o pierzi. Si nu invita pe nimeni care ti-ar putea folosi slabiciunile numindu-le “dragoste subtila” ,altfel nu o sa dureze iluzia prea mult timp aici...  

Oare merit?

Am revenit.Sunt tot eu, cea veche, cu un alt repertoriu de sentimente. Nu-mi place sa ma plang.Eu nu ma plang, asa cum cred altii. Am dreptul la opinie, am dreptul ca acesta sa fie jurnalul meu virtual.Nu mai vreau critici, nu mai vreau ca altii sa ma invete ce sa fac.Imi pare rau dragilor, dar pot decide si singura. Credeam insa ca in privinta sentimentelor e la fel. Ca poti trece prin ele fara sa te lovesti de nimic, fara sa intampini vreo dificultate.Gresit si total eronat.Insa am ajuns sa cred ceva nedemonstrat, ca noi, trăim într-o epocă în care distanţa dintre vis şi realitate se micşorează cu o viteză uluitoare, si ca atunci cand visam noi chiar traim, nimic logic, nimic propus, doar constient. Muzica lunateca ce'mi asterne sentimentele in aer in fiecare zi, cele 70 de mii de ganduri ce le am pe zi in cap, aproape toate sunt despre tine. Fulgii mari, ca vata de zahar, se lipesc de parul meu.Unde esti tu, sa'mi stergi lacrima fierbinte din ochi?Din cauza ta plang. Culoarea primaverii o vedeam mereu in abisul ochilor tai,in care ma pierdeam adesea. Culoarea iernii si duritatea, o simt acum in vorbele tale reci, si fara resentimente. Sa fiu eu oare?Sau tu sa porti vina? Dar, a existat vreodata un "noi"?Am inceput sa cred ca in mijlocul iernilor inghetate exista in mine o vara fara de invins, o copila neinteleasa si dornica de elibertate, ce cauta sa iasa din inchisoarea argintie si imbatranita de sentimentele tale. Cerul plumburiu are sa cada peste tinutul trairilor mele. Si in final eu ce sa stiu? Ca tu esti acolo si eu aici? Ca alerg mereu pe un drum care printr'o iluzie pare sa ajunga la tine?Nu mai inteleg nimic. Totusi, iert constiinta ce creeaza aceasta paleta de idei irosite in ganduri... Cu cata patima si sinceritate pot sa te iubesc..Da, sa te iubesc atat de neconditionat. Insa, vezi tu? E drept? Nu stiu nimic de la tine. Personalitatea ta incerta, gesturile atat de imprevizibile, si fara explicatie, ce sa'mi dea de inteles?Ce sa cred?Ce sa stiu? O multime de intrebari, insa niciodata un raspuns. Stii, acele neînsemnate lucruri care au atâta valoare: virtutea si dragostea, sunt niste cuvinte fara viata; dar imaginea lor îmi face placere, atunci cand sunt spuse de tine, atunci cand si ochii si mintea si sufletul te au si inca te vor, si te cred. Iubirea scoate la lumină calităţile înalte şi ascunse ale îndrăgostitului, –ceea ce are el rar,inocent, excepţional: astfel, iubirea ne amăgeşte cu uşurinţă, pe amandoi. "Iubirea de oameni este boală tonică şi în acelaşi timp ciudată, fiindcă nu-i sprijinită de nici un element din realitate.", iti aduci aminte cand spuneai asta? Iti aduci aminte cand ne credeam doi nebuni incurabili de iubire si alergam si ne tineam in brate si nimic nu parea sa fie mai frumos decat atat? Nici nu vrei sa'ti mai aduci aminte. Gandurile tale existentiale de adolescent obisnuit, viata departe de aici, ma face sa'mi limitez lumea, sa ma inchid ca intr'un glob de sticla. Acolo stiu, si sunt sigura, ca nici tu, nici indiferenta ta si nici criticile celorlalti nu ma vor afecta. Stii ca fericirea si durerea sunt atat de diferite...Insa ele, au totusi, ceva in comun, lacrimile. M'am saturat sa'mi stea gandul mereu la tine, m'am saturat sa'mi pese atat de mult.Asa cum dragostea inseamna cel mai frumos lucru, ea, in acelasi timp, te face sa te indoiesti cel mai mult. Si asta doare, insa, pe mine, ma lasa cu un gust amar.Tu si ea sunteti doi ipocriti fara srupule care imi murdariti speranta si ma jucati in picioare in fiecare zi. Brusc, am inceput sa'mi dau seama de ceva, si incerc sa rostesc cu voce tare:"Eu,te-ai gandit,oare merit?"

Tradare. Sentiment naspa. Prieteni buni.-"Never let the fear of striking out, keep you from playing the game;)"

Tradarea este cel mai urat lucru posibil. Simti cum te macina ca o rasnita de cafea, pe dinauntru. Urat sentiment.. Ceea ce nu pot sa cred este ca am avut incredere. Usor naiva, putin impulsiva si foarte visatoare.. Nu stiu sa disting oamenii, nu stiu sa aleg, la mine e una si aceeasi si urasc asta. Cum sa faci asa ceva? Cum sa'ti aduci fatarnicia la cel mai inalt grad? Cum sa fii atat de profitor si, fara cuvant:|? Nu mai inteleg nimic. Devin confuza.
Devin tot mai pierduta cu privirea peste tot, caut motive, fete, ceva pe care sa dau vina, dar nu este decat un singur motiv. Un motiv care din motive personale o sa'l dau dracului. Sentiment de neimaginat, o dezamagire dulce si distrugatoare, insa nicio lacrima. Am ajuns sa fiu puternica incat sa nu mai bag in seama orice. Nu'mi mai pasa. Nu este asa de usor pe cat pare, si vorbele nu ma ajuta deloc, insa tot ceea ce simt este si ceea ce stiu sigur ca e in regula. O vorba veche zicea:"Sa fii om, e mare lucru".. Degeaba, tu n'ai fost. Tu nici nu stii ce'i aia si n'am pretentia. Am decis de'acum sa fiu a naibii, sa fiu eu aia a dracului si nici sa'mi pese. Invat sa fiu indiferenta din ce in ce mai mult. Nu'mi pasa ca doare, calc pe cadavre si nu vreau sa stiu. Ma inchid caci lumea e rea tare,tare si nu mai suport ca'i asa de sfasietor sentimentul.. Cazi, si daca nu esti atat de puternic incat sa te ridici, esti mancat de viu. Am ajuns sa invat sa ma apar de propriile temeri, sa invat cum sa traiesc ajungand la scop fara sa'mi pese calea ce'o parcurg.Nu mai merge sa fii bun, nu mai merita..
Insa in toata partea buna,exista si prieteni.. Oameni care te asculta, oameni care te ajuta sa treci peste asta. Oameni care spre deosebire de ceilalti merita sa fii un om cu ei la fel ca cum sunt si ei cu tine. Nu exista cei mai buni prieteni, niciodata nu vor fi, exista doar prieteni buni, care niciodata n'or sa fie toti acolo, ci unul cate unul perfect pentru ceea ce tu ai nevoie.Niciodata sa nu'ti judeci oamenii pentru ceea ce fac, ci cum o fac.. Iar cei care merita or sa stie intotdeauna sa faca ceva in modul in care tie iti place.

Astazi o alta zi in care sa invat, o alta lectie de viata. Imi place. Cad si ma ridic, si accept provocarile la care ma supune viata.Vreau sa invat sa imi cunosc limitele. Mai pe scurt, sa le depasesc. [Keep calm and be young ferever]End.

60 Things All Girls Wants

1] Touch her waist. 
2] Actually talk to her.
3] Share secrets with her.
 4] Give her one of your sweatshirts.
 5] Kiss her slowly.
 6] Hug her.
 7] Hold her.
 8] Laugh with her.
 9] Invite her everywhere.
 10] Hang out with her and your friends together.
 11] Smile with her.
 12] Take pictures with her.
 13] Pull her onto your lap.
 14] When she says she loves you more, deny it. Fight back.
 15] When her friends say "I love her more than you." , deny it. Fight back and hug her tight so she can't get to her friends. It makes her feel loved.
 16] Always hug her and say "Hi" whenever you see her.
 17] Kiss her unexpectedly.
 18] Hug her from behind, around the waist.
 19] Tell her she's beautiful.
 20] Tell her the way you feel about her.
 21] Open doors for her, walk her to her car (if any)- it makes her feel protected & it never hurts to act like a gentleman.
 22] Tell her she's your everything- only if you mean it.
 23] If it seems like there is something wrong, ask her.- if she denies something being wrong, it means SHE DOESN'T WANT TO TALK ABOUT IT.- so just hug her.
 24] Make her feel loved.
 25] Kiss her in front of OTHER girls you know.
 26] DON'T lie to her.
 27] DON'T cheat on her.
 28] Take her ANYWHERE she wants.
 29] Text or call her in the morning and tell her to have a good day at work or school and how much you miss her.
 30] Be there for her whenever she needs you & even when she doesn't need you, just be there so she knows that she can ALWAYS count on you.
 31] Hold her close when she's cold so she can hold you too.
 32] When you're alone, hold her close and kiss her.
 33] Kiss her on the cheek. (it will give her the hint that you want to kiss her.)
 34] While in the movies, put your arm around her. It will automatically put her head on your shoulder, then lean in, tilt her chin up, and kiss her LIGHTLY.
 35] Don't EVER tell her to leave (even jokingly) or act like you're mad. If she's upset, comfort her.
 36] When people diss her, stand up for her.
 37] Look deep into her EYES and tell her you love her.
 38] Lay down under the stars and put her head on your chest so you can cuddle.
 39] When walking next to each other, grab her HAND.
 40] When you hug her, hold on to her as long as possible.
 MAKE SURE SHE KNOWS SHE'S LOVED.
 41] Call or text her every night and wish her sweet dreams.
 42] Comfort her when she cries and wipe away her tears.
 43] Take her for long walks at night.
 44] Always remind her how much you love her.
 45] Sit on top of her and tell her how much you love her and then bend down and kiss her while sitting on her.
 46] Rub her back -feels good.
 47] Give her your coat if she's cold -that's always cute.
 48] Write letters on her back with your finger -feels good ;D
 49] Let her sit on your lap.
 50] DON'T poke her hard -but if you want to mess around, just do it lightly.
 51] HOLD her HAND in PUBLIC.
 52] Even if she looks BAD one day, tell her she's beautiful.
 53] Keep conversations flowing -talk about anything, usually hey just go along with it.
 54] If their hair is in their face, move it out of her face and then kiss her passionately and gently.
 55] Surprisingly sneak up on her and hug her from behind -loves it.
 56] Kiss her in the rain.
 57] Pick her up like in The Notebook and kiss her.
 58] Slow dance with no music.
 59] Don't ignore her or be nervous around her. -everything is going to be okay. 
60] Love her, kiss her, hold her, and you'll be good to go. ;D

Culoarea mierii in ochi, un ten creol si gesturi calde facute cu cea mai mare grija. Pasi puternici, si multa siguranta. O iluzie de perfectiune lasata in urma, in care dorul meu se instalase. Cuvinte dragalase, personalitate creionata prin zambet larg si dulce.Poate fi numita aceasta "o ispita"?

Nu, era tot ceea ce insemnai tu, mai tarziu tot ceea ce intelegeam eu prin traire fara conditie.

Plecasem pe un drum care nu avea niciun semn,doar mult fum si intuitie pusa la incercare.Printre marea de oameni te cautam cu privirea timida si mereu apareai de nicaieri ca o umbra ce'mi citea gandul si vroia sa ma stie tot mai aproape de ea. Nu ma credeam, ma lasam in bratele tale.

Au fost oare momentele in care am avut voie sa ma pierd? Sau am facut acea greseala lasandu'ma purtata de dorinta provocarii? Nu stiu.Nu am un raspuns.Nici tu nu stii.Nu mai dezbat si tac.

Dintr'o data devenisem prizoniera ambiguitatii, si totusi lucida ma indreptam catre tine. Nu ingaduiam sa risc totul, dar am facut'o. Mi'am pus in tine si cea mai mica incredere pe care o aveam, si, am cazut deodata in bratele tale. Eram speriata, credeam ca nu vei fi acolo sa ma prinzi. O secunda mai tarziu inima imi batea cu putere dar stiam ca eram bine la pieptul tau, fara ca nimeni sa nu'mi faca rau. Ma nelinistea acea mica distanta dintre tot ce insemnam noi.. Am inchis ochii, si m'am lasat prada tie, speram sa ai grija de corpul,sufletul si inima mea.

Insa cu un mic sarut ai ajuns sa ma lasi sa ma amagesc, si sa'mi las profund gandurile in acel moment.Spuneam si ma gandeam ca lucrurile cele mai frumoase dureaza cel mai putin.

Mai tarziu, astazi,acum nu mai stiu ce sa cred. Sunt din nou cu gandul la tine, la acei ochi de culoarea mierii. Inca mai caut mirosul parfumului ce avea sa existe subtil pe camasa ta si ma intreb: "Timpul va mai fi inca o data atat de darnic cu mine...?"

Tuff.[25.iunie]http://www.youtube.com/watch?v=jDIIGsf-i_g

Nu ma regasesc...

Simt cum toata lumea in jur nu ma mai intelege, cum nu stiu ce vreau, de fapt stiu dar mai stiu si ca nu se poate realiza. Fug, fug incontinuu cu lacrimi in ochi. La un moment dat renunt. Nu pot sa plang. Dar ma doare. Imi doresc ca aceasta inutila asteptare sa dispara. Ma face mai mult sa disper sa devin o nebuna desi nu sunt, ca un om ce prinde ura de intuneric si totusi el il stapaneste. Ma sufoc in propria'mi camera. Nu stiu ce fac dar continui sa o fac fara oprire. Continui sa ma pierd in regretul conditionat de acea dorinta. Simt ca nimic nu ma multumeste, ca nu'mi gasesc linistea. Ma simt moarta insa fara calm in trup si suflet. Cum sa simt ceea ce nu inteleg? Cum sa inteleg ceea ce nu am simtit niciodata? Cum sa fac fata acestor trairi, caci nu le pot spune altfel.. Cum ?Am ajuns in faza terminala de atasament maxim. In momentul de fata cred  ca as putea iubi orice adora sufletul si incanta privirea , fara sa ma gandesc ca fac cea mai mare greseala a vietii mele:iubesc necunoscutul mai mult ca orice. Teama aceea de necunoscut, era, de fapt, teama de tine. Insa, acum, am invatat sa iubesc necunoscutul; si pe tine. 


Nu mai stiu unde ma aflu, iar vara ma doboara. Relax din plin insa mult prea multa nedreptate. Se presupune ca vara faci cele mai frumoase lucruri, traiesti. Dar eu caut iubire pentru iubire. Gresesc. De ce nu speranta? Pentru ca nu mi se mai pare nimic. Totul este. Incerc sa construiesc o viziune, o iluzie, o scapare, un plan pentru Dumnezeu care nu'mi mai iese.. Imi e DOR! De ce puteam fi eu acum cateva zile? Si acum sunt doar o umbra ce'si cauta locul. Sunt un nimic intr'un nimic si mai mare. Asa arta tabloul meu in fata oglinzii. Nu vreau decat sa ma gasesc pe mine in marea asta de lume pierduta. Sa ma inteleg. Ar fi atatea lucruri ce'as putea sa le spun...Doar de'as fi eu insumi. Insa prefer sa iau ca punct de referinta simturile mele decat sa ma injosesc la etaloanele perfectioniste ale altora.Nu pot sa ma schimb doar vreau sa ma gasesc. Stiam ca sunt ceea ce sunt, iar schimbarea este ca un nor trecator secat de o ploaie torentiala de vara.


Insa deja pot simti ceva. O urma de zambet. Un gand doar. Cineva'mi spunea odata:"si sa nu uiti niciodata sa incetezi sa zambesti!".. Si'acum mai ascult aceasta voce care se repeta si relizez ca daca'mi pun urechea destul de aproape de tacere ,pot auzi urletele disperate dupa eliberare!Pot sa fiu eu.

....

... Ea te caută pe tine, dar Tu? Ești prea indecis….să fie Ea? Nemulţumit din fire, visezi la alta. Să fiu Eu? Și eu dacă nu te cred…. ?! Ai uitat ce ți-am spus cândva? Mă sperie momentele de ezitare, momentele în care mă îndrept către jumătăți de măsură.. nu poți să râzi cu poftă pe jumătate, cum nu poți să plângi cu un singur ochi, nu poți să iubești fără să ai încredere…nu pot să fiu eu însămi pe jumătate… Alergăm în visare şi ne căutăm sufletul “acela” pereche în umbre total nepotrivite. Avem senzaţia că potrivirea matematică e cea perfectă, dar nu exista perfecţiune, cum şi calculele matematice…de cele mai multe ori au rezultate eronate. NOI nici măcar nu există…în esenţă e doar un pronume… cu care ne tot batem capul. E stupid să observi şi să simţi continuu că întreaga existenţă se rezumă la pronume care nici măcar nu te includ şi pe tine. EI, VOI, TU, EL, EA… dar unde am ramas EU?

Alta minciuna.

Am revenit, cu toate ca nu as fi vrut. Ma simt ca si cum as merge pe o alee dreapta, fara cale de dreapta sau de stanga si nici macar fara posibilitatea de a ma intoarce inapoi. Respir sacadat. Merg si tac. Mintea imi e plina de ganduri. Nu inteleg ce e in capul meu, nu inteleg ce e cu viata mea. Sunt atat de prierduta in ganduri. Am in buzunar un pachet de tigari.. Se pare ca el va fi prietenul meu in seara asta. In mireasma pierduta a florilor licurici zburdalnici mi se joaca in par... Ah!, si ce frumoasa e atmosfera, parca nu as vrea s'o stric. Varfurile'mi sclipitoare plutesc in aerul canicular. Te cer. Ma mint. Te iert. As crede ca poate calmul serii imi provoaca euforia. Imi aprind o tigara, trag un fum adanc si ametesc. M'am pierdut. Halucinez. Florile imi canta ca ursitoarele... Ma invaluie nepatrunsul fior al nesigurantei. Dulce gust al revederii. Dulce umbra? Tac.Tac si nu mai zic nimic. Doar merg.. Mi se pierd pasii in negura serii, mi se sterge urma. Cu fata plina de lacrimile innodurate si parca arzand de la asprimea lor, ma uit spre cer. Ochii cauta disperati o scapare. Clipesc neincetat. Roaga cerul sa aiba grija de tine.. Ca un melc lipsit de aparare ma retrag, ma strang. Ma asez pe pajistea a carei miros necugetat il simt tot mai patrunzator. E atat de frig si totusi mie mi'e atat de cald. Ma incalzeste gandul sau poate speranta ca tu vei crede in mine intr'o zi ? Ma incalzeste poate roua ce'mi sta in par sclipind ca perle argintii? Nu vom sti. Caut sa fug, caut sa neg adevarul, caut sa te caut pe tine. Te am in suflet. Trupul te cere si buzele prea mult. Insa inchid ochii, ascult cantecul lor de leagan si deziluzionez. Imi inchid inima imi imaginez ca esti aici. Alta noapte sumbra in bratele tale... Alta minciuna.

Hold in your arms...

Frumoasa zi de primavara... 1 aprilie...Am realizat multe lucruri astazi.. Nu am mai scris in ultimul timp..Nu stiu, scoala si sunt obosita.. Sa revin
Am realizat ca prietenia e un lucru important.
Am realizat ca orice sfat dat la timpul potrivit poate ajuta enorm.
Am realizat ca a-ti cere iertare nu o faci doar ca sa te simti tu bine, o faci pentru ca relatiile  sa se intareasca.
Am realizat ca a lua pe cineva in bratele tale nu inseamna doar o imbratisare, ci mult mai mult de atat... Toata grija, toata iubirea i'o daruiesti persoanei respective. O protejezi.
Am realizat ca sarutul nu e doar un simplu gest de iubire ori o scapare... E cel mai dulce sentiment expus criticarii vulgare, ori cel mai pur gest facut din inima... 



 

Revenire totala.Iluzii.Vis spulberat.Minciuni.Fiori noi cu lasarea serii.

Deci, nu am mai scris de mult si se pare a paginile au ramas asa goale si data de 21 decembrie a fost atat de demult. Asa e.. Ma simt oribil ca nu am mai scris ceva personal de'al meu.Am mai avut 2 postari dar nu mai valorau nimic, erau ale fostului meu prieten, acum s'au risipit. M'am despartit si de el pe baza unei minciuni ce'i drept. Si da e vina mea, in mare parte... Cand sentimentele iti joaca in stomac si in cap cum vor ele, si daca ai 16 ani asa ca mine, iti vei da sigur seama ca nu ai innebunit ci ca hormonii sar in tine ca la bungee jumping cu intoarceri de 360 de grade. Da, faci greseli, induri, le regreti, iti iei portia bine meritata, te bagi in tot pana la gat, apoi stii ca de fapt astea erau doar un pretext sau ca un sut in fund mai bine, sa inveti sa nu mai gresesti a doua oara.Si ce daca?De ce sa nu'ncerc inca o data sa ma ridic, daca iar am cazut? La urma urmei ma incred in fortele mele si atat. Pot sa trec si peste problema asta(amenintari si alte cacaturi de copii). Problema altora, de ei nu'mi pasa. Sa creada exact ce doresc ca mi'e imi intra pe o ureche si imi iese pe alta!

Sa terminam cu capitolul de mai sus. Nu ma mai atrage asa de tare. Ce'a fost a fost si nu mai e. Scrisesem eu in titlu "Fiori noi cu lasarea serii" si stiu ca nu are nicio noima dar aici eu nu am reguli deci I'm free to do everything I want!! Asa hmm deci sambata seara pe 12 am fost in Stage, a fost bine pot sa spun, multa lume pe care o stiam, insa nu pe toata. Eram la bar(impropriu spus) si observam lumea, cand deodata m'am trezit cu niste ochi mari negrei in fata mea, fixandu'mi aievea privirea ca si cum ai pune stop la un cronometru si el nu ar mai face nimic. Un zambet usor si cald se lasa pe chipul acela senin ce ma indemna sa rosesc fara voie, atunci el controla totul fara sa ii pot spune eu "Stai!". Era ceva necontrolabil. M'a luat un fior ai am tresarit. Ah! Iar m'am pierdut, in ochii lui fireste!. Dupa cateva minute insa, iarasi m'a prins in vraja ochilor lui... Nu'i puteam rezista.. Inca un fior si m'am ales si cu un gol in stomac. Ieei ! Fluturasii zboara pe campii ca'i tot primavaraa!! That's not funny! Cine a spus ca dragostea trece prin stomac a avut dreptate. Am dansat si a venit si el "intamplator" sau chiar de buna voie langa mine.. Simteam altceva decat era pana acum.. De fiecare data cand se uita la mine, aceeasi privire insa alt zambet, de fiecare data aceeasi persoana dar alt cuvant. Vroiam atunci sa'i las un bilet, stiu ca m'am razbunat pe doua tigari atunci si le'am facut varza pur si simplu pentru foita dar de unde pix. Pauza. Sper la o revedere. Stage, sambata. Mi'e dor. Desi in final, cred ca era cu o alta fata, sper sa nu fi fost asa... Cam atat in ultimul timp... Promit ca de'acuma scriu mai des:">. See ya!

Sarbatori. Iubire. Iubim?

Doamne.. cred ca de cand a inceput decembrie toata lumea .. "M'am combinat cu aia" sau "Baaa... Stii:"> m'am combinat cu ala"... Genial.. Altii se cearta si se impaca si se iubesc si iar se cearta... Aduc oare sarbatorile o data cu ele si acest sentiment de iubire? Se pare ca in majoritate da.. Dar.. Exista si un dar... Sunt si oameni batuti de soarta, asa ca mine de exemplu :)) care si'au pierdut tot curajul... Pot sa zic ca in 2010 am avut 25% realizari si 75% numa' piedici, si daca ma apuc acuma sa enumar sigur nu mai termin prea curand... Si totusi inca visez ca el isi va da seama :)...este unul din motivele pentru care, un oarecare om mi'ar spune :"get a life"...Se scuza pentru ca stiu ca oamenii astia nu trec prin ce trecem unii din noi, nu iubesc, ori nu prea pun suflet in relatii, adica nu le pasa... Si din nou oriunde m'as intoarce, m'as suci, frate tot peste tine dau... Crezi ca ma stii, dar defapt nici nu ma cunosti, crezi ca esti important, cand de fapt.. Oh doamne, incerc sa te caracterizez.. Si ma enervez din nou ca unele chestii par atat de dubiose si de ambiguu, incat ma fac sa cred ca inca nu stiu nimic despre tine.. Bun.. stau langa brad, cu laptopul in brate, cu o ciocolata calda si scriu.. As vrea sa fac si eu o poveste de iarna, sa simt si eu din nou iubirea, sa mi se innoade lacrimile de fericire, sa dau in jurul meu numai fericire... Sa traiesc... Insa vezi tu, respir, insa e imposibil sa traiesc.. Imi sta in cap mereu ca am prea mult oxigen si ma sufoc, ca sunt eu, dar am nevoie de tine ca sa traiesc.. Dependenta asta.. Ma afund din nou in ganduri... Mai trec peste o fila din "Invitatie la vals" si realizez ca el ar face totul pentru ea, insa tu nu ai face nimic pentru mine... Acum mai iubim?