Iubim..:).

Nu stiu cum sa incep... Sa definesc acest verb:"a iubi".. Este poarte un simplu verb, un simplu cuvant, dar de firul acesta de ata atarna atatea intelesuri, atatea sentimente si nu stiu cum inca mai rezista de milenii..

Eu sunt pusa in postura de a te iubi.. Dar eu nu te iubesc, eu tin la tine si fara chipul tau gingas nu stiu ce m'as face... Dar tu nu stii.. E de'ajuns sa te vad online pe mess, prin oras usor sa te zaresc, sau poate sa'ti mai arunc o vorba din cand in cand, dar doar atat.. Ce oarba e iubirea si cat de aroganta poate fi.. Ah'.. Simt cum te pierd, imi scapi printre brate.. Eu sunt optimista tu esti realist si nici aici macar nu ne putem intalni la mijloc. Am ajuns de multe ori sa cred ca sa iubesti inseamna sa te droghezi cu fericire, care daca se termina intr'o zi incepi sa tremuri si sa fugi.. Nu mai am cuvinte.. Asa fug si eu.. Zi de zi, dupa tine.. Toata lume'mi zice: Spune'i ce simti ori uita'l.. Dar nu exista nicio cale de mijloc in toata intamplarea asta? De ce trebuie sa fie limita si sa iau o decizie? Tac. Tac si sper ca poate va fi altfel.. Si iubirea ne descrie, in ce mod? Am auzit multe pareri ca uite iubirea, ma regasesc in acest sentiment de siguranta din iubire, si da, asa m'am simtit si eu, dar daca dai si nu ti se da nu faci nimic, inca crezi ca totul e asa cum tu iti doresti. Minciuna... De ce mintim atunci cand iubim? De ce dam la o parte adevarul din exterior ca sa ne facem defapt noua rau?... Realismul este desparte de a fi observat. Si'apoi te doare... Dupa asta recunosti ca ai fost prost si ai iubit si te doare si regreti si plangi si zbieri si fugi si cazi si te ridici si hoinaresti si la un moment dat te opresti.. Fortele scad si tu o data cu ele.. Moralul incepe si el o data cu fortele tale. Te simti terminat, crezi ca nimeni nu te poate ajuta, si te inchizi in tine.. Te lasi prada criticilor murdare... Asta a insemnat sa iubesti.. Asta inseamna sa iubim..

Si critic, si sunt rea, si nu ma satur, dar am simtit si am creat aici un fel de poezie care ma ajuta sa descriu sentimentul mai bine...

Si cine-a spus ca dragostea-i subtila,

A mintit.

Si cine a simtit ca-i o copila,

A trait.

De ce devine ca un drog

Si spui “adio” dintr-un foc?

Si simti ca totul e doar fericire,

Cand, de fapt, nu-i decat o simpla amagire?

Te-am vazut si-am inceput sa am iluzii,

Sentimente pierdute in aluzii.

Nu inteleg ce-I cu fiorul asta dulce,

De unde vine si unde se va duce?

Confuza-n gandurile mele-am priceput,

Ca din momentul in care te-am vazut,

Imaginea a devenit doar un motiv,

Pentru a trai intr’un univers fictiv.

Te face sa te-nvarti in amintire,

In durere, in lacrimi, in traire,

Sa tresari cand simti cu-adevarat,

Ca-si face efectul, ca n-a uitat.

In vene, in artere, in tot corpul,

Pana si sufletul e prins cad isi gaseste scopul.

Iluziile apar si printer versuri,

Prin toate posibilele sensuri.

Am inteles ce e, de fapt,  iubirea

O inima stinghera, amagirea,

Cand iubesti enorm pe cineva,

Drogul isi face efectul, nu uita!

Chiar daca definitia ei e putin bizara,

Efectul creste, o sa doara.

Nu-l lua si nu cadea’n capcana dragostei ,

Fericirea se gaseste pe oriunde vrei.

Sper sa intelegeti mai bine acum ce simt ... End.